Wednesday, August 22, 2007

pentru Didi (2)




Avand in vedere rezultatele pozitive si concluziile datatoare de incredere ce au reiesit din ultimele discutii si comentarii, imi permit sa te salut cu un deplasat, obscen, trivial, impotriva tuturor codurilor bunelor maniere, cu un strigator la cer "Buna seara, dreaga !"
Am dat un tur prin blogosfera si recunosc, ceva m-a facut sa-l dau si pe al doilea si pe al... ok, ai prins ideea, recunosc deci ca ... "m-a prins". Sau pe aproape.
Spun aproape pentru ca.. pana si antisocialii ca mine prefera un dialog
slabanog si salbatic unui monolog grasut si civilizat. Te asterni pe scris, tu vrei sa fie ceva adanc, plin de esenta, dar iese orgoliul la suprafata, cum poti sa te incadrezi intr-o pagina A4, ca doar tu esti suflet de artist, spirit novator, pulbere stelara, pumnul noii generatii si alte minciuni d-astea cu care te minti zilnic dimineata inainte de cafea si seara in pat, in timp ce te mai zvarcolesti putin sa scapi de toate potlogariile lumii care-ti fura somnul. Si citesti din link in link povesti si confesiuni, istorii si intamplari, maxime si cugetari cat se poate de reale, cum ar spune Mire, unii chiar ridica perdeaua.. dar atunci cand o faci ai vrea sa vezi chipul de dincolo, sa pui gesturi si expresii in loc de puncte puncte.
Nu neg, cantitatea e impresionanta.. dar, iata cum se nasc intrebarile universale: MARIMEA CONTEAZA?! Daca asta e viitorul, brrr.. as vrea sa inventeze cineva repede repede masina timpului care sa ma duca inapoi. Pentru ca draga mea oricate poze de vacanta ai posta, am senzatia ca dincolo
de ecran, pe undeva, se ascunde un gand, o traire pe care ma incapatanez sa o caut (asa, de dragul aventurii), convinsa fiind ca un zeppelin nu i-ar ajunge, ar trebui facuta o gaura in ozon pentru a-i face loc. Sau poate doar prezint sindromul senzatiilor, ca si asa am prea multe si ma impiedica sa ies din mediocritate. Nu e nimic grav sa fii mediocru, 4 miliarde de oameni sunt asa, dar nu, tu nu vrei, de-aia te rogi regulat la Dumnezeu sa-ti dea mai multa minte, ca ai slava Domnului nevoie, o dovada in plus este ca acum bati campii si cazi in adolatrizarea egocentrista a ego-ului intim personal intern si propriu (mai e ceva care sa arate proprietatea ?), cand de fapt incepusesi sa vorbesti despre cu totul altceva.
Dar cum spun arabii "Allah-n-akbar" sau pe la prietenii nostri "Gott ist Gross", Dumnealui e mare, ce da Domnul e bun dat (doar nimeni nu da de bun), ma multumesc si eu cu ce pica daca pica si mai dau o data un tribut de compozitie literara prieteniei ce ne leaga cu otgonul. Sau cu octogonul.

2 comments:

Mirela said...

ooof, sentimentalista ca intotdeauna!!! maine ne vedem in carne si oase, na! la mine mai multa carne, ca m-am ingrasat. na! amanunt real si stiintific despre mine ;)

a! am o curiozitate: urmeaza "pentru didi(3)"???..ca ma simt deja ca titlu de foileton :))))
}}}}

Nora said...

vezi, nu m-ai inteles.. tocmai amanuntele reale si stiintifice masuri, date, temperaturi ma lasa rece.. eu vreau sa vad aerul usor bonom si jovial pe care ti-l da ceva carnita in plus..
si da.. ce, credeai, ca ai scapat?!
pana la o noua victima.. didi rulz